nimic...

Pai... ce sa va mai zic? Ca-s intoarsa pe dos (iar)? Ca nu am nici un chef de nimic? Ca ignor si trec cu gratie pe langa ocaziile de a scoate nasul in lume cat de cat, nu de alta, dar risc ca intr-o buna zi sa ma ia prin surprindere faptul ca mai e si o lume somewhere out there...? Ca piciorul ala afurisit tot nu mi se dezumfla si nu, nu am de gand deloc sa ma duc la doctor cu el. Da-l dracului. Ca in camera mea domneste dezastrul si ca as fi dispusa sa platesc pe cineva sa arunce tot ce e de aruncat acolo (adica vreo trei sferturi din ce populeaza zona)? Who needs memories, anyway? Memories of what? Ca la lucru s-a busit telecomanda de la clima si in consecinta, acuma ma bantuie tantarii si moliile de noapte pentru ca stau cu geamul deschis? Ca Darren Hayes a scos iar o piesa pentru care merita sa il dau in judecata pentru ca mi se pare o nesimtire sa scrie piese despre mine fara acordul meu? Sa spun ca iarasi tun si fulger ca americanii au insituit un stat fascist, treaba lor de altfel, dar baga pe gat si altora paranoia lor si masurile alea care sacrifica unicitatea indivizilor si micile lor placeri in numele unei iluzorii securitati? Ca vreau si eu frigider de la coca cola, dar ca nu am de gand sa le trimit sms-uri? Hm... nu bun. Nimic de aci nu bun. M-as lauda ca mi-am tras wireless de la Orange ca sa ma joc in liniste la birou, dar vorba aia, oricine vrea are acum wireless, asa ca nu mai e "cool". In consecinta, nu am ce sa va spun. Total neinteresant. Ati citit postul crezand ca va voi spune ceva in final? Imi pare rau... sau de fapt nu. Nu imi pasa. Doar nu eu v-am pus. Si cum n-am nimic sa va spun... noapte buna.